Despre ”dezvoltarea personală” de la Sihăstria Putnei

Scriind despre relația dintre Ortodoxie și ”științele educației”, Jean-Claude Larchet dă ca exemplu negativ tocmai relația ciudată dintre responsabilii cu Educația la Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB)/Fundația Varlaam și Institutul Arbinger. Citez din cartea ”Ce este Teologia?” (București: Ed. Basilica, 2021, pp. 160-161).

Scrie Larchet: „Aceste metode sunt în fond incompatibile cu cerinţele Ortodoxiei, care nu confundă spiritualitatea cu psihologia, harul cu emoția, instabilitatea și superficialitatea unui sentiment cu stabilitatea și profunzimea unei stări duhovniceşti, și care exclude orice formă de manipulare psihologică a publicului, dar face apel la conştiinţa liberă a fiecăruia și la eforturile lui ascetice consimţite, singurele capabile să realizeze o transformare îndumnezeitoare a persoanei.
De asemenea, în unele Biserici ortodoxe locale, pregătirea pastorală a preoților a fost încredințată unor întreprinderi specializate în „management-ul” grupurilor. Este vorba de institute private cu scop lucrativ care nu au legătură cu Biserica și care intervin în formarea cadrelor din întreprinderile ce aparţin mediului economiei.
De exemplu, recent, în Arhieepiscopia Iaşlor, în România, responsabilii cu formarea preoților au apelat la o întreprindere americană, Institutul Arbinger, al cărei slogan este „Mentalitatea antrenează comportamentul. Comportamentul determină rezultatele. Noi schimbăm mentalitatea”, și care se prezintă astfel: ”Institutul Arbinger este un cabinet internațional de formare și consultanță care ajuta indivizii, echipele si organizatiile să obțină rezultate decisive, trecând de Ia focalizarea implicita – ceea ce numim o mentalitate interiorară – la focalizarea incluzivă a celorlalti”.
Mai multi preoți și-au exprimat în mod legitim îngrijorarea că formarea lor eclesială este încredințată unei institutii nu numai non-eclesiale, ci legate de secta mormonilor si care se inspiră din metodele în vigoare în această sectă. Este de mirare ce concepție despre Biserică pot avea cei care, apelând la un astfel de institut, consideră că Biserica ar trebui administrată ca o întreprindere, clerul ei format precum cadrele unei întreprinderi, iar credincioşii ei, pe cale de consecință, „gestionați” precum personalul unei întreprinderi. Trebuie să ne îngrijoreze, de asemenea, faptul că metodele predate de aceste institute specializate includ adeseori tehnici de manipulare psihică, aplicabile grupurilor sau indivizilor, care nu respectă persoanele ca atare, ci scurtcircuitează reflecția lor și fortează liberul lor arbitru”.

În notă de subsol, Larchet precizează: ”Trebuie notat faptul că în Arhiepiscoipia Iașilor, în urma tulburării unei părţi a clerului, experimentul a fost oprit și inițiatorul lui însărcinat cu alte responsabilități”.

Da, formarea preoților a încetat, din fericire, dar experimentul de fapt a continuat pentru că ”inițiatorul” lui, aciuat la mănăstire, continuă să se ocupe cu educația în cadrul MMB și să formeze profesori nu doar pentru școala MMB, ci și pentru școlile publice din România. Au rămas, ca țintă a experimentului, copiii. Doar copiii.

PS: Conform celor care sunt expuși acestui experiment, se pare că și formarile preoților și ale viitorilor preoți încă împrumută masiv din filozofia Arbinger. Se merge acoperit.

Autor: Mircea Platon