Psihoza în masă și distrugerea gândirii

În cei doi ani de pandemie, de multe ori măsuri luate în China au fost copiate fidel și în mod activ în cele mai democrate și „libere” țări occidentale. Astfel, apetitul pentru materializarea distopiilor a contaminat oamenirea la un nivel fără precedent. Niciodată patologia socială descrisă în romanele distopice nu s-a suprapus peste realitate la o asemenea scară precum s-a întâmplat în ultimii doi ani – la scară globală.

Experimentele sociale au mai multe șanse de reușită când omului i-au fost erodate capacitatea de gândire, simțul libertății și al demnității. Această degradare a valorii umane nu a avut loc însă prin recurgerea la forță, prin metode violente (ca în totalitarismele fățișe), ci printr-un proces „blând”, de condiționare treptată, dar continuă, prin care omul a asimilat progresiv „virtuțile” ideologiei, devenind un produs al ingineriei sociale. Capacitatea de rezistență a omului în fața acestui tăvălug ideologic menit să standardizeze mentalitățile și comportamentele este dată doar de valoarea sa de chip al lui Dumnezeu, care are intrinsec demnitate și atunci se poate ridica deasupra instinctelor și fricii, se poate lupta pentru a nu se lăsa stăpânit de ele și a evita, astfel, capcanele care vin de aici.

Uniformizarea consumeristă, libertinajul hedonist, fluiditatea identităților, inovația și mobilitatea perpetue, acapararea realității de către universul virtual și cel mediatic, fundamentalismul pieței, globalizarea economică și culturală erodează tot ceea ce ține de înrădăcinare, valorile tradiționale și valorile creștinismului, văzute drept obstacole în calea „progresului”. Interiorizând, mai mult sau mai puțin conștient, virtuțile „progresismului”, omul a devenit tot mai dependent de plăcere, confort și „siguranță”, ce-i sunt asigurate ca „răsplată” pentru conformarea sa, de cele mai multe ori inconștientă.

De aici și ușurința cu care oamenii s-au supus celor mai absurde cerințe și au acceptat cele mai iraționale „măsuri” din pandemie, decise de către un „for superior” tehnocratic. Deoarece căutarea adevărului, faptul de a-și pune întrebări și a gândi cu propria minte nu mai sunt de mult o preocupare a omului contemporan obișnuit cu relativismul epistemologic și valoric promovat sistematic, precum și cu frica (de regulă neconștientizată) de a devia de la gândirea unică inoculată mediatic în mod subtil în mentalul colectiv timp de ani de zile.

Populația ajunge să nu mai fie capabilă de gândire independentă, iar o concepție inoculată subtil de mult timp este aceea că gândirea este proprie doar oamenilor „specializați”. Numai „specialiștii” ne pot spune ce este adevărat și ce nu, în special cei care apar la televizor, iar oamenii sunt condiționați subtil să se încredințeze în mâinile acestora și să le cedeze puterea de gândire și de decizie cu privire la propria lor viață. Vocile din mass-media devin etalonul în funcție de care trebuie înțeleasă realitatea, fiindcă ele oferă cea mai „bună” interpretare cu privire la ceea ce este adevărul și realitatea… Noi nu trebuie să mai gândim, ci să ne conformăm realității (re)definite de aceștia.

În acest proces, ne pierdem nu numai gândirea profundă, dar și libertatea. Toate acestea – însemnând, în esență, o degradare a ființei umane – au loc în numele „siguranței” și al „științei”. Cum spunea Benjamin Franklin, „cei care pot renunța la libertate pentru a obține o siguranță temporară nu merită nici libertate, nici siguranță”. Fiindcă această renunțare la libertate vine din frică, din incapacitatea de a ne depăși instinctele și de a ne raporta la o realitate transcendentă, la un scop mai înalt, care ne ridică din micimea umană, din starea lipsită de demnitate în care ingineria socială ne aduce.

Acea „siguranță” pe care credem că o vom dobândi cedându-ne drepturi și libertăți fundamentale pentru a hrăni ambiția de putere și control a unei elite tehnocrate nu poate fi decât iluzorie. Rezultatul este vulnerabilizarea și infantilizarea ființei umane, frustrarea și angoasa născute în urma vicierii și manufacturării consimțământului prin manipulare și șantaj și a suprimării libertății de a alege conștient, responsabil, și de a decide cu privire la propria viață.

Autor: Irina Bazon